marți, 12 august 2008

Balcic - Coasta de Argint

"O! Oraş de pietre albe, te salut pentru frumuseţea ta nemaivăzută!" ar fi exclamat, după o legendă, poetul Ovidiu trecând pe mare în dreptul Dionysopolis-ului, in vremea exilului sau la Tomis. Sursa



Populat de Ionieni in sec. V i.Hr, locul era numit la acea vreme Kmuni sau Krunoi (in greceste insemnand "izvoare"), datorita abundentei izvoarelor carstice din zona.



Mai tarziu a fost redenumit Dionysopolis dupa numele zeului Dionysus, al vinului si sarbatorilor. Una din cele mai raspandite legende spune ca orasul a primit acest nume dupa ce o statuie a lui Dionysus a fost adusa la tarm de valurile marii. Imaginea zeului apare si pe monedele batute aici.



Intemeiat in sec. VI i.Hr. de colonisti veniti din mai multe orase grecesti, Dionysopolis era un centru important pe tarmul vestic al Marii Negre pana la inceputul erei noastre, facand parte din lantul de colonii grecesti care incepea la nord cu Olbia (la gurile Bugului) si mergea spre sud pana la Apollonia (astazi Sozopol, Bulgaria).



In sec. I i.Hr, coloniile au fost pentru prima oara ocupate de trupele Imperiului Roman, insa la scurt timp populatia zonei, formata din greci, sciti si geti s-a rasculat.
In perioada luptelor pentru putere de la Roma, orasul a fost ocupat de Burebista, si integrat marelui sau regat, ce includea intregul tarm vestic al Marii Negre.



Campania generalului Crassus din 29-28 i.Hr. aduce Dobrogea in sfera de influenta a Romei, iar coloniile grecesti sub directa stapanire a guvernatorului provinciei Macedonia.





In 1241 coloana sudica a marii armate mongole, sub conducerea lui Kadan, a invadat si Dobrogea, in drumul sau spre vest. De atunci a inceput colonizarea zonei cu turci selgiucizi si tatari islamizati.



Dupa 1300, zona a trecut in stapanirea celui de-al Doilea Tarat Bulgar, sub conducerea tarului Teodor Svetoslav, iar 20 de ani mai tarziu facea parte din principatul independent Tara Carvunei. De la numele primului conducator al acestui mic stat feudal, Balik (Balica), se considera ca isi trage Balcicul actuala denumire.



In 1388 au loc primele atacuri ale turcilor, sub comanda vizirului Ciandarli Ali-Pasa, care ocupa cetatile Tarii Carvunei, numind-o dupa ultimul ei mare despot, Dobrotici, asa cum aveau obiceiul. In acelasi an, Mircea cel Batran, domnul Valahiei, invinge trupele otomane si preia puterea pentru prima oara in Dobrogea.



Sultanul Mehmet I ocupa intreaga Dobroge in campania din 1420, si Balcicul intra intr-o lunga perioada de stagnare economica. Aflat intre cetatile Varna si Kavarna (vechea Karvuna), Balcic se va dezvolta in cele aproape cinci secole de stapanire otomana mai mult ca centru de comert cerealier in tranzit, datorita pozitiei strategice si micului sau port.





După Razboiul Ruso-Turc din 1878, Balcicul (eliberat la 19 ianuarie 1878 de trupele generalului-locotenent Zimmerman) intră în componenţa Principatului Autonom Bulgaria, aflat de jure sub suzeranitate otomană, şi care în 1906 îşi câştigă independenţa.





Cea mai mare parte din sudul Dobrogei, situată la nord de linia Turtucaia-Balcic, a fost obţinută de Romania ca urmare a participării sale la cel de-al Doilea Razboi Balcanic, în 1913. Rămâne în componenţa României până în 1940 când prin Tratatul de la Craiova, semnat la 7 septembrie, reintră în componenţa Bulgariei.



3 comentarii:

Blogger Mădălin a spus...

ai fi putut sa indici macar sursa de unde ai copiat textul asta, la care am lucrat personal cuvant cu cuvant...

22 august 2008 la 23:19  
Blogger Narcis Pop a spus...

A venit si sursa.
Multumesc pentru vizita si texte Madalin si scuze pentru neplacere.

25 august 2008 la 08:37  
Blogger C.D.A. a spus...

Poze dragute (text la fel), sper sa ajung si eu candva prin Bulgaria pentru ca partea aceea de Dobroge mi-a cam scapat.

Referitor la culori, permite-mi te rog sa iti zic ca visiniul textului abia il vad pe monitorul meu si nu cred ca e cea mai inspirata culoare.

17 septembrie 2009 la 15:20  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire