marți, 12 august 2008

Balcic - Coasta de Argint

"O! Oraş de pietre albe, te salut pentru frumuseţea ta nemaivăzută!" ar fi exclamat, după o legendă, poetul Ovidiu trecând pe mare în dreptul Dionysopolis-ului, in vremea exilului sau la Tomis. Sursa



Populat de Ionieni in sec. V i.Hr, locul era numit la acea vreme Kmuni sau Krunoi (in greceste insemnand "izvoare"), datorita abundentei izvoarelor carstice din zona.



Mai tarziu a fost redenumit Dionysopolis dupa numele zeului Dionysus, al vinului si sarbatorilor. Una din cele mai raspandite legende spune ca orasul a primit acest nume dupa ce o statuie a lui Dionysus a fost adusa la tarm de valurile marii. Imaginea zeului apare si pe monedele batute aici.



Intemeiat in sec. VI i.Hr. de colonisti veniti din mai multe orase grecesti, Dionysopolis era un centru important pe tarmul vestic al Marii Negre pana la inceputul erei noastre, facand parte din lantul de colonii grecesti care incepea la nord cu Olbia (la gurile Bugului) si mergea spre sud pana la Apollonia (astazi Sozopol, Bulgaria).



In sec. I i.Hr, coloniile au fost pentru prima oara ocupate de trupele Imperiului Roman, insa la scurt timp populatia zonei, formata din greci, sciti si geti s-a rasculat.
In perioada luptelor pentru putere de la Roma, orasul a fost ocupat de Burebista, si integrat marelui sau regat, ce includea intregul tarm vestic al Marii Negre.



Campania generalului Crassus din 29-28 i.Hr. aduce Dobrogea in sfera de influenta a Romei, iar coloniile grecesti sub directa stapanire a guvernatorului provinciei Macedonia.





In 1241 coloana sudica a marii armate mongole, sub conducerea lui Kadan, a invadat si Dobrogea, in drumul sau spre vest. De atunci a inceput colonizarea zonei cu turci selgiucizi si tatari islamizati.



Dupa 1300, zona a trecut in stapanirea celui de-al Doilea Tarat Bulgar, sub conducerea tarului Teodor Svetoslav, iar 20 de ani mai tarziu facea parte din principatul independent Tara Carvunei. De la numele primului conducator al acestui mic stat feudal, Balik (Balica), se considera ca isi trage Balcicul actuala denumire.



In 1388 au loc primele atacuri ale turcilor, sub comanda vizirului Ciandarli Ali-Pasa, care ocupa cetatile Tarii Carvunei, numind-o dupa ultimul ei mare despot, Dobrotici, asa cum aveau obiceiul. In acelasi an, Mircea cel Batran, domnul Valahiei, invinge trupele otomane si preia puterea pentru prima oara in Dobrogea.



Sultanul Mehmet I ocupa intreaga Dobroge in campania din 1420, si Balcicul intra intr-o lunga perioada de stagnare economica. Aflat intre cetatile Varna si Kavarna (vechea Karvuna), Balcic se va dezvolta in cele aproape cinci secole de stapanire otomana mai mult ca centru de comert cerealier in tranzit, datorita pozitiei strategice si micului sau port.





După Razboiul Ruso-Turc din 1878, Balcicul (eliberat la 19 ianuarie 1878 de trupele generalului-locotenent Zimmerman) intră în componenţa Principatului Autonom Bulgaria, aflat de jure sub suzeranitate otomană, şi care în 1906 îşi câştigă independenţa.





Cea mai mare parte din sudul Dobrogei, situată la nord de linia Turtucaia-Balcic, a fost obţinută de Romania ca urmare a participării sale la cel de-al Doilea Razboi Balcanic, în 1913. Rămâne în componenţa României până în 1940 când prin Tratatul de la Craiova, semnat la 7 septembrie, reintră în componenţa Bulgariei.



luni, 11 august 2008

Tenha Juvah - Balcic






















Vizitand Balcicul pentru a doua oara in 1924 si la indemnul lui Alexandru Satmari, Regina Maria a Romaniei se indragosteste iremediabil de aceste pamanturi „binecuvantate de Dumnezeu”.
Un an mai tarziu incepea constructia palatului regal numit si Tenha Juvah, care in limba turca inseamna Cuibul Linistit. Intins pe 35 de hectare, complexul are o gradina botanica unica in Europa, trei mii de specii de plante fiind ingrijite, in prezent, in gradinile de pe intinsul domeniu.

VILA CUIBUL LINISTIT

Cele trei incaperi de la parter erau pentru Regele Ferdinand, dormitorul, cabinetul si salonul de recreere de dupa baie. Astazi, aici se afla cofetaria Cuibul Linistit unde atmosfera aduce elemente din povestea exotica a Orientului.
Usile cu diferite sculpturi extraordinare si o buna parte din materialul lemnos care a fost folosit la constructia acestei vile au fost cumparate de la un castel vechi din Orientul Indepartat.
Salonul cel mare a fost candva impodobit cu un gong masiv din bronz. In vitrina de sticla erau insirate mai multe vase antice descoperite in timp ce se construia Castelul. Majoritatea erau din timpul cand Balcicul se numea Dionisopolis si era unul dintre cele mai importante porturi la Marea Neagra ale Imperiului Roman.
De pe veranda etajului al treilea se deschide o priveliste extraordinara spre mare si spre mori. Sala cea mare era folosita ca salon de dormit pentru Regina Maria.

Intr-unul din colturile salii, mai multe trepte duc spre terasa inelara a minaretului.Minaretul nu are o valoare religioasa, ci este o reverenta fata de traditiile culturale balcanice.


LABIRINTUL

Labirintul, asa cum este denumita aceasta parte a complexului regal, a fost realizat dupa un proiect al elvetianului Jeul Jani in 1926 si se dorea a fi o replica a renumitului labirint cretan.

GRADINA DIVINA

Regina Maria a construit aceasta parte a complexului din parcul de la Balcic asemanator cu Gradina Raiului descrisa in Sfanta Scriptura.



Apa din Gradina Divina izvoraste dintr-o cismea cu trei guri de scurgere, care simbolizeaza cele trei fete ale lui Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh.


GRADINA POMILOR PLANGATORI






GRADINA ENGLEZEASCA


GRADINA MIRCEA


NIMFEUM TEMPLUL APEI

In antichitate Nimfeumul era templul nimfelor,
divinitatea apelor si a izvoarelor.
Regina a ales aceasta cismea, care se afla aici din anul 1863, pentru a intruchipa celebra Vitezda( Casa Milosteniei) din Ierusalim.


Deasupra cismelei este scris:”Beti sanatosi din apa limpede de la aceasta cismea noua, ridicata cu ajutorul lui Asan Ugli, fiul lui Holed aga”.


RESTAURANTUL COROANA

Aceasta moara veche a fost transformata intr-o bucatarie moderna, unde se preparau mancarurile pentru regina.

In cele doua incaperi din vecinatate se aflau salile de mese pentru anturajul Mariei si pentru personalul castelului.

CASCADA

Terasele de piatra ale frumoasei cascade au o inaltime de 14 metri si au fosta ridicate intre anii 1929 si 1931.

Apa se scurge de pe o terasa pe alta, imprejmuita de o parte si de alta de maluri inalte, acoperite cu salcii si flori hidrofile.

VILA MOARA

Vechea moara exista anterior inceperii constructiilor din interiorul domeniului.
Aceasta a fost integrata in complex, destinatia initiala fiindu-i schimbata.
Astazi vila Moara adaposteste un apartament spatios si patru camere, pentru care a fost amenajata si o bucatarie comuna.

VILA IZBANDA

In trecut, in vila se aflau cinematograful, posta si telegraful Castelului.

Proiectiile de filme de seara reprezentau adevarate sarbatori in complexul regal.
Astazi, vila Izbanda are paisprezece camere iar la parter, doua apartamente.

CAPELA STELLA MARIS

“...am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii. ... In decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dea lungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria.” (Testamentul Reginei Maria)

MORMANTUL MARIEI

Locul a fost ales de regina drept casa sa in eternitate. Crucea mormantului este una dintre cele mai interesante din complex. In centrul frescei centrale se afla un cerc, despre care se spune ca inscrisul din interior descrie o viata de om. Regina Maria a murit in seara zilei de 18 iulie 1938 la Sinaia. Inima sa a fost depusa intr-o caseta de aur pentru a fi adusa in gradinile de la Balcic. In 8 septembrie 1940, la doar o zi dupa ce, prin semnarea Tratatului de la Craiova Cadrilaterul era redat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria era scoasa din capela Stella Maris si predata aghiotantului Eugen Zwidinek, pentru a fi adusa in Romania.